Proiectul Telerom a fost abandonat

Un numeros grup de 68 de astronomi, doctori în astronomie si stiinte, profesori, oameni de popularizare si educatie a astronomiei, studenti si astronomi amatori din România si Diaspora, ne exprimam indignarea pentru iminenta înmormântare a telescopului românesc „TELEROM”! Acesta este un proiect în valoare de 1,5 milioane Euro fonduri structurale europene câstigat prin concurs în 2010 si început acum 9 luni de catre Institutul Astronomic al Academiei Române (IAAR). Intentia noastra este salvarea telescopului TELEROM în ceasul al 24-lea! Apelul nostru trimis acum aproape 3 luni la autoritatile competente s-a dovedit fara rezultat. Dorim ca cei vinovati pentru tergiversarea acestui proiect sa fie trasi la raspundere iar româniilor platitori de taxe sa le fie aduse la cunostinta aceste fapte de catre presa libera din România!

Starea astronomiei românesti în ultimele decenii continua sa ramâna jalnica, reflectând din pacate starea actuala a cercetarii românesti sufocate de factori de decizie incompetenti, de birocratie si regulamente schimbate adhoc.

Cel mai „mare” telescop prin care astronomii români au încetat de fapt sa mai observe cerul are numai 50 cm diametru (oglinda principala), fiind amplasat în curtea Institutului Astronomic al Academiei Române din Bucuresti (fostul Observator Astronomic), o locatie total improprie observarii cerului din cauza poluarii luminoase! Acest telescop a fost achizitionat de catre institut acum 5 decenii, fiind considerat unul mic la acea vreme si total depasit astazi de foarte multe telescoape de amatori din lume dar si din România! Un instrument similar a functionat la Observatorul Astronomic din comuna Feleac (aflat la numai 5km de Cluj-Napoca, o locatie de asemenea improprie observatiilor astronomice), fiind înlocuit astazi de un telescop comercial de amatori. In acest sens, telescopul robotic TELEROM de 1,3m diametru instalat intr-un site decent ar insemna un pas fundamental absolut necesar pentru revitalizarea astronomiei românesti!

Comparativ, toate tarile balcanice vecine, dar si multe altele similare dpdv economic cu România din Europa si din lume, detin telescoape decente de 1-2m diametru amplasate în observatoare astronomice decente situate la altitudini ridicate si cât mai departe de orasele care polueaza luminos cerul, unele tari participând chiar în telescoape internationale de pâna la 10m sau viitorul super-telescop european de 42 m diametru! Va prezentam aici o scurta lista de telescoape vecine, o lista neagra pentru astronomia româneasca:

Bulgaria – telescopul de 2 m diametru amplasat într-un observator national la munte;

Ungaria – telescop de 1 m plus 4 telescoape robotice în Chile, Arizona, Hawaii si Namibia…

Cehia – un telescop de 2 m si doua telescoape de 1 m în doua observatoare…

Slovacia – un telescop de 60 cm amplasat într-un observator decent;

Serbia – un nou telescop de 1.5 m amplasat în munti (o tara bombardata relativ recent …)

Ucraina – telescop de 2 m amplasat într-un observator adecvat…

Grecia – un telescop 2,3 m instalat la 2300m altitudine, un altul de 1,5m, plus alte trei de 1,3m (o tara aflata într-o adânca criza financiara)…

Turcia – un telescop de 1,5 m instalat la 2500m altitudine plus doua telescoape de 1,3m în constructie;

Polonia – un telescop de 1,3 m al unei singure universitati amplasat in Chile la 2500m altitudine; o tara care este si membru în telescopul international de 10,4 m din Africa de Sud…

Mai mult, 15 state fac parte din observatorul international european din emisfera sudica ESO, detinând fiecare timp de observatie pe cele mai mari telescoape de 8m diam. ale ESO din Chile, pe viitorul supergigant de 42m diametru si pe reteaua de radio-telescoape ALMA… România nu este si credem ca nu poate fi deocamdata membra ESO, taxa de intrare fiind de 15 milioane Euro iar cea minima anuala de 1,5 milioane de Euro (aceeasi cu pretul telescopului TELEROM)! Chiar mai mult, 20 de state fac parte din observatorul international european din emisfera nordica ENO, detinând telescoape si instrumente în insula La Palma, Canare. Evident, Romania nu face parte nici din acest consortiu!

Circa 30 de tineri astronomi angajati la IAAR imediat dupa Revolutie au lucrat doar câtiva ani acolo, dupa care fie au emigrat, au plecat la studii doctorale fara sa se mai întoarca, fie au plecat în alte meserii mai bine platite renuntând la cariera de astronom în România! Afara de ei, foarte multi studenti si absolventi de fizica sau matematica interesati de o cariera în astronomie (evaluam numarul lor la peste 100!) au plecat si continua sa plece imediat dupa facultate la studii în strainatate, deoarece în România nu exista nici o facultate de astronomie, nici o baza materiala elementara!

În acest ritm, peste câtiva ani astronomia nu va mai exista la nivel institutional în România! Aceasta, în conditiile în care tari mai sarace ca România îsi permit sa dezvolte acest domeniu spectacular si benefic atât pentru profesionisti cât si pentru populatia larga! Acest exod al tinerilor români, excelent pregatiti teoretic ca fizicieni sau matematicieni dar pasionati de astronomie, este o rusine pentru România, fiind în mare parte determinat de trista experienta din România în acest domeniu…

Doua sanse majore pentru a dota astronomia româneasca cu un telescop decent au esuat lamentabil în trecut: prima în anii ’70 când au existat fonduri si conjunctura estica care a înzestrat toate tarile vecine cu telescoape, cu exceptia Romaniei, iar a doua în anii ’90 culminând cu conjunctura eclipsei de soare când în locul unui observator national s-a construit cladirea unui planetariu fara aparat de proiectie, ramas nefunctional pâna astazi!

Anii 2010 reprezinta a treia sansa, fabuloasa conjunctura vestica UE, care va fi

probabil ratata! Am decis acum sa împartasim aceste fapte presei, opiniei publice si nu în ultimul rând a romanului platitor de taxe, pentru ca nici una din cele 10 petitii adresate de noi acum 3 luni reprezentantiilor institutiilor direct implicate, inclusiv Guvernului si a Presedintiei, nu s-au dovedit capabile sa opreasca înmormântarea acestui proiect si odata cu el poate a întregii astronomii din România!

Drept vinovat principal de soarta proiectului TELEROM consideram a fi însusi… directorul IAAR, Dr. Vasile Mioc, în calitate de Reprezentant Legal în acest proiect si de director al Institutului Astronomic (însasi institutia beneficiara)! În anul 2009 acesta a „întârziat” sa semneze pâna dupa data limita un proiect UE similar întocmit chiar de institutul pe care-l conduce, proiect care solicita doua telescoape în valoare totala de 15 milioane de Euro, acesta fiind astfel scos din competitie! Un an mai tîrziu începeau discutiile despre un proiect similar mai mic pentru un telescop numit TELEROM, despre care am aflat atunci „pe la colturi” un grup de 4 astronomi români din Diaspora, în calitate de fosti astronomi români si actuali cercetatori asociati ai IAAR. Atunci directorul Mioc accepta ca telescopul sa fie amplasat „decât la Cluj”, acolo unde doi ani mai devreme se pare ca tinuse secret (fata de întreg institutul pe care-l conduce) o dorita investitie de aproape jumatate de milion de Euro din partea Academiei Române (forul tutelar Institutului)! În mod unanim, cei 4 astronomi români din Diaspora am initiat în ianuarie 2010 o scrisoare deschisa catre IAAR, sustinând toti amplasarea acestei importante investitii TELEROM într-o locatie cât mai buna d.p.d.v. observational si astro-climatic, într-un nou observator în România sau într-un complex de observatoare astronomice deja existent în afara!

O alta dovada de dezinteres din partea directorului Mioc a fost în septembrie 2010, când Guvernul a desfasurat si sponsorizat la Bucuresti Conferinta Diasporei, în care mai multi astronomi din Diaspora am participat pentru prima oara la o sectiune de astronomie în scopul colaborarii cu România! Nu doar ca aceasta actiune sponsorizata de Guvern nu l-a interesat pe director, mai mult, chiar el s-a opus sa o gazduiasca pentru doar doua zile la Institutul Astronomic, facând probabil chiar presiuni asupra unor colegi ca sa nu participe la conferinta gazduita ulterior de catre Agentia Spatiala Româna (o supozitie posibil explicata de participarea a numai 3 profesionisti astronomi de la institut)! Cea mai  importanta recomandare în documentul final pentru astronomia românesti la acea conferinta a fost chiar realizarea proiectului TELEROM!

Acum 3 luni, în cadrul unei „Scrisori de Protest si Motiune de Cenzura” semnata de subsemnatii 68, am cerut mai multor institutii abilitate (Academia Romana, ANCS, UEFISCSU, Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerele Economiei si Finantelor, Parlamentului, Guvernului si Presedintiei) sprijinul necesar pentru ca proiectul TELEROM sa fie realizat iar directorul Vasile Mioc sa fie demis din functie. Aduceam în acea scrisoare de 7 pagini mai multe dovezi asupra deciziilor contradictorii si unilaterale luate de acest director în ultimii 2 ani, în sfidarea nu doar a noastra, ci mai ales a colegilor sai din Institut!

Între acuzatiile noastre amintim: lipsa totala de dialog a directorului cu institutul pe care-l conduce (sedintele de consiliu tinându-se dupa multe luni sau chiar un an – un exemplu este sedinta convocata în martie de acesta pentru „combaterea” scrisorii noastre tinuta la circa un an dupa ultima sedinta de consiliu!), atitudinea dictatoriala de conducere, lipsa lui de la serviciu cu saptamânile si lipsa numelui sau din condica de prezenta (în vreme ce întreg institutul trebuie s-o respecte si s-o semneze), atitudinea indiferenta si sfidatoare la adresa comunitatii astronomice românesti, a popularizarii astronomiei, a astronomilor amatori, profesorilor, si mai ales reaua sa vointa pentru întreg proiectul TELEROM!

În mod permanent directorul Mioc a actionat fie ca telescopul sa fie amplasat doar la observatorul din Feleac/Cluj (un loc foarte prost d.p.d.v. astro-climatic, umed si poluat luminos, acolo unde se va construi un nou stadion dotat cu iluminare nocturna), fie ca proiectul sa fie reziliat! Dovezile din scrisoarea noastra deschisa (pe care v-o atasam aici) il inculpa, iar salariul sau de aproape 3000 Euro pe luna încasat de acesta de exemplu în anul 2010 (conform cu declaratia de avere publicata initial la vedere pe pagina institutului care a fost ulterior ascunsa într-o sub-pagina) în conditiile în care salariul mediu de baza al unui astronom român si salariul mediu al românilor este de circa 8 ori mai mic, ne fac sa punem întrebarea fireasca: ce anume a facut directorul Mioc pentru astronomia  româneasca în ultimii ani ca sa merite acest salariu nesimtit?!

Sub presiunea noastra si a scrisorii adresate recent guvernantilor (în principal Academiei si ANCS care par sa fi înteles abia acum prioritatea nationala a proiectului), precum si a câtorva oficiali care par sa doreasca ca TELEROM sa existe, acum o luna directorul Mioc a acceptat teoretic continuarea proiectului. De asemenea, ANCS a acceptat ideea amplasarii telescopului într-un observator international, convinsi fiind de motive economice (costurile mult mai scazute într-un observator international deja existent) si astro-climatice (randamentul de 2 -3 ori mai ridicat în observatii, achizitionarea de date stiintifice si publicarea de articole stiintifice în reviste internationale recunoscute)!

Plictisit si agasat de schimbarile de situatii din România, de lipsa totala de dialog si de interes din partea directorului Mioc pentru ca TELEROM sa existe, seful initial de proiect din Germania si-a prezentat în martie 2011 demisia din contractul TELEROM, locul sau ramânând vacant si posibil de ocupat de un posibil astronom român din diaspora cu care IAAR a fost în ultima luna în contact si negociere, din pacate ramase înca fara rezultate.

În ciuda depasirilor aparente a acestor probleme din ultimele luni, problema majora pentru TELEROM se pare ca este acum schimbarea regulilor birocratice din partea Autoritatii Nationale de Cercetare Știintifica (ANCS), institutia prin care ar urma sa se deruleze investitia! Mai exact, desi finantarea semnata în contractul dintre ANCS si IAAR urma initial sa se faca rapid (asa încât telescopul sa se poata achizitiona dupa primul an de derulare al proiectului), acum ANCS a cerut ca investitia sa aiba o amortizare „de tip linear”, lucru care în cei 50 de ani de amortizare ai proiectului înseamna extrem de putin (~20 de mii de Euro) cu care este imposibil de achizitionat telescopul de 1,2 milioane! Consideram absolut aberant ca un proiect initial aprobat de ANCS sa fie declarat la 9 luni dupa începerea derularii lui nefinantabil în totalitate privind sumele eligibile semnate si deci practic neeligibil în baza unui aparent blocaj birocratic financiar! Iarasi, este aberant si o bataie de joc sa declari ca acest proiect este sustinut si finantat când nici pretul de achizitie al telescopului nu este acoperit, în baza „bunelor practici contabile”!

TELEROM reprezinta doar un exemplu de pierdere de fonduri Europene de care

România si astronomia româneasca muribunda are nevoie ca de aer!! Lipsa de interes si reaua-vointa a unui director incompetent, dublata de indiferenta sau neputinta autoritatilor de a-l schimba din functie si de a duce mai departe acest proiect, precum si lipsa reala de dialog între institutiile statului în scopul comun de absorbtie al fondurilor europene ne-au determinat sa ne adresam acum presei, la 9 luni de la începerea oficiala a proiectului si la 3 luni de când autoritatile române s-au dovedit neputincioase! Ne exprimam speranta ca presa, a 4-a putere in România, poate salva acum telescopul TELEROM care pare sa fi fost îngropat chiar înainte de a se naste, si odata cu el, probabil în viitorul apropiat, întreaga astronomie româneasca!

În încheiere va oferim doua mostre de “dialog” ale directorului Mioc cu proprii colegi astronomi din institut si din Diaspora:

„Este inutil sa va osteniti cu inlocuirea directorului de proiect. În urma celor discutate de mine(nu de altcineva) acum doua zile cu ANCS, am stabilit renuntarea la proiect (rezilierea contractului)” – 2 martie, catre toti salariatii din Institutul Astronomic, dupa demisia fostului sef german al proiectului TELEROM;

„Catre trio suran-vaduvescu-dinescu: De data asta nu v-a reusit tentativa de demitere a

directorului IAAR. Dar nu disperati. Mai incercati. Eventual vreo reclamatie la ONU, la NATO, la NASA, la Casa Alba, la UE, la Vatican etc.” – 10 iunie, catre trei dintre semnatarii scrisorii, directorul stiintific al proiectului TELEROM si doi astronomi români din Diaspora, cercetatori asociati ai institutului, dupa ce probabil a aflat ca va fi pastrat în functie, si despre probabila înmormantare a proiectului TELEROM…

Dr. Ovidiu Vaduvescu

Astronom international de origine româna, chair Conferinta Diasporei Astronomie

Cercetator asociat si fost astronom la Institutul Astronomic al Academiei Române