Originea omului modern si evolutia sa

Una dintre cele mai dezbatute probleme in paleoantropologie, este cea despre originea omului modern, Homo sapiens.

Acum 100.000 de ani, lumea veche avea sa fie ocupata de diverse grupuri de hominizi. In Africa si in Orientul Mijlociu se gaseau Homo sapiens. In Asia traiau Homo erectus, iar in Europa, Homo neanderthal. Acum 30.000 de ani diversitatea a disparut, iar oamenii au evoluat intr-o forma moderna. Exista doua ipoteze, una ce sustine continuitatea multiregionala si alta care sugereaza o singura origine pentru toti oamenii moderni.

Modelul continuitatii regionale

Modelul continuitatii regionale se refera la Homo erectus dupa ce a parasit Africa si s-a indreptat catre alte locuri ale Lumii Vechi, unde populatiile regionale au evoluat incet catre oamenii moderni.

Acest model sustine ca Homo sapiens nu a evoluat separat din punct de vedere geografic, ci datorita incrucisarilor de populatii care au avut loc si datorita unei migratii la nivel mondial a Homo erectus din Africa acum 2,5 milioane de ani.

Modelul „in afara Africii”

Modelul „in afara Africii” arata ca omul a evoluat relativ recent in Africa, a migrat in Eurasia si a inlocuit populatia existenta. Ipoteza de origine africana sustine ca Homo sapiens a aparut in Africa si a migrat in afara continentului acum 50-100.000 de ani in urma, inlocuind populatiile de Homo erectus (in imagine reconstructia faciala a unui Homo erectus) din Asia si Homo neanderthalensis din Europa.

Dupa ce Homo erectus a migrat, diferite populatii au devenit izolate din punct de vedere reproductiv, evoluand independent si in unele cazuri precum cel al Neanderthalilor, s-au separat in specii diferite.

Primii hominizi

Acum un milion de ani primii hominizi, cateodata numiti ca Homo ergaster (mai jos in imagine), au existat in Africa si de aici au migrat in diferse parti ale lumii. Traind in zone geografice diferite morfologia lor a devenit diversificata prin procese de drift genetic si selectie naturala.

In Asia acesti hominizi au evoluat in Omul de Peking si in Omul Java, iar in Europa si vestul Asiei au evoluat in Omul de Neanderthal.

Omul de Neanderthal a trait in Europa izolat de restul lumii, intr-o perioada rece ce a inclus si perioade de glaciatiune. Acestia s-au diferentiat de un set unic de trasaturi anatomice precum cutie craniana mare, sinusi nazali mari, arcade pronuntate si oase lungi si groase.

Acum 130.000 de ani, dupa o lunga perioada de evolutie independenta in Europa, Omul de Neanderthal era atat de diferit din punct de vedere anatomic incat au fost clasificati ca specie diferita: Homo Neanderthalensis. Acesta este un exemplu clasic de izolare geografica ce a dus la un eveniment de speciatie.

In acelasi timp, in Africa, au aparut primii Homo sapiens. Desi din punct de vedere anatomic erau moderni, din punct de vedere al comportamentului erau primitivi. Anatomia a evoluat inaintea comportamentului modern.

Primii sapiens erau caracterizati prin cutie craniana mare, maxilar jos si un schelet mai modern si mai putin robust.

Dovezile anatomice si paleogeografice arata ca Omul de Neanderthal si primii oameni moderni au fost izolati si au evoluat separat in doua specii distincte.

Desi Omul de Neanderthal si primii Homo sapiens erau diferiti de numeroase elemente anatomice, aveau si multe lucruri in comun. Confectionau unelte din oase, iar obiectele confectionate semanau.

Dovezile arheologice arata ca isi ingropau mortii impreuna cu diverse bunuri sau obiecte inscriptionate cu diverse semne si sustineau un ritual de inmormantare.

Intreaga imagine arheologica s-a schimbat dramatic acum 40-50.000 de ani in urma, cu aparitia comportamentului modern. Acest lucru a dus la o schimbare brusca in viata oamenilor primitivi, ducand la confectionarea uneltelor si a expresiei simbolistice. Adaptarea culturala este uimitoare, conducand la o transformare calitativa in comportamentul oamenilor. „Explozia creativa” ce a condus la inovatii tehnologice, formatiuni sociale si complexitati ideologice este ceea ce a facut ca noi sa existam azi, asa cum suntem.

Aparitia comportamentului modern s-a petrecut prima data in Africa dar s-a imprastiat in rapid si in Lumea Veche datorita migratiei indivizilor. A existat o remarcabila diversitate in uneltele de piatra, au fost realizate artefacte facute din oase, iar ingroparea celor morti era acompaniata de ritualuri de ceremonie continand diverse bunuri.

Omul sapiens al Paleoliticului tarziu (28.000 – 10.000) a devenit modern nu doar din punct de vedere anatomic, ci si comportamental. Nu se stie cu precizie cat timp a durat aceasta transformare, dar se pare ca s-a petrecut doar la Homo sapiens, nu si la Omul de Neanderthal. Unii arheologi au gasit o explicatie comportamentala pentru aceasta schimbare. Soffer sugereaza ca schimbarile in relatiile sociale precum familia, au jucat un rol esential in aceasta transformare.

Unii cercetatori sustin faptul ca modificarile biologice cauzate de mutatii au jucat un rol in comportamentul oamenilor moderni iar dezvoltarea creierului a implicat noi moduri de a procesa informatia.

Aceasta ipoteza este dificil de testat deoarece creierul nu se fosilizeaza, iar dimensiunea cutiei craniene a ramas aceeasi atat la primii Homo sapiens cat si la cei din urma.

Dovezile arheologice au aratat ca oamenii de acum 10-20.000 de ani posedau capabilitati lingvistice, puneau un mare accent pe ritual si arta, lucruri care au dus catre ultimul pas al evolutiei catre Omul Modern.

La scurt timp dupa ce oamenii moderni au ajuns in Europa, acum 40.000 de ani, Omul de Neanderthal a intrat rapid in declin, culminand cu disparitia lor acum 30.000 de ani. Omul de Neanderthal nu era avansat tehnologic precum oamenii moderni care au invadat Europa.

Genetica

Variatiile genetice in populatiile de oameni moderni arata ca originea Homo sapiens este rezultatul unui eveniment recent ce se impaca cu modelul „in afara Arficii”.

Studiul ADN-ului de astazi, in special cel mitocondrial, au aratat ca oamenii sunt uimitor de homogeni, cu o variatie genetica relativ mica.

Gradul mare de similaritati dintre populatiile de oameni sunt in contrast cu cel al rudelor cele mai apropiate de noi ramase in viata: cimpanzeii.

Exista o variatie genetica mai mare intre doi cimpanzei din aceeasi populatie decat exista intre doi oameni din aceeasi populatie. Adica, variatia genetica intre un cimpanzeu din Europa si unul din Africa este mai mare decat variatia genetica a unui Homo sapiens din aceleasi zone.

Doi cercetatori, Cann si Wilson au demonstrat ca cel mai mare nivel de variatie genetica in ADN-ul mitocondrial s-a petrecut in cadrul populatiilor aficane. Asta probabil datorita faptului ca au fost primii, si asadar, au avut o perioada mai lunga de timp pentru a acumula o diversitate genetica. Folosind distanta genetica dintre populatiile Africane si altele ca masura a timpului, cercetatorii au sugerat ca Homo sapiens a aparut acum 100.000 si 400.000 ani in Africa.

Variatia genetica mica la populatiile de oameni moderni arata ca originea tuturor oamenilor o reprezinta un grup mic de indivizi. In urma unor analize doi cercetatori, Rogers si Harpending sustin ideea ca o mica populatie de Homo sapiens, undeva intre 10.000 si 50.000 oameni au parasit Africa acum 50-100.000 de ani.

Fiind abia la inceput, aceste studii nu arata cu exactitate daca oamenii moderni poarta cu ei gene de Neanderthal in ADN.

Pentru moment, dovezile anatomice, arheologice si genetice arata ca evolutia completa a oamenilor moderni este un fenomen relativ recent. Pana acum cea mai buna explicatie este cea a modelului „in afara Africii” care postuleaza o singura origine, cea africana. Inovatiile neurologice si cele culturale care au caracterizat aparitia omului modern se arata ca fiind de succes, culminand cu dominatia noastra asupra planetei in ciuda altor populatii de hominizi primitive. Evolutia omului continua si astazi, iar selectia naturala, desi este alterata de interventia omului, inca se poate observa asupra populatiilor contemporane.

Bibliografie:

http://www.actionbioscience.org

Credit foto: http://www.amnh.org