Aparute prin framantarile scoartei terestre cu mii de ani inaintea omului, piscurile muntoase au constituit pentru el adevarate enigme : privindu-le cu respect si atentie, le-a confundat adesea cu intrupari de zeitati ori cu eroi pietrificati, cerandu-le sprijin si inchinandu-li-se.
La poalele lor au fost jertfite nenumarate fiinte omenesti pe timp de furtuna, de ploi si de traznete, sau la inceput de razboaie.
Chiar atunci cand oamenii au avut posibilitatea sa constate ca din eruptia lavei din interiorul pamantului se formeaza munti inati, taina uriasilor pietrificati nu le-a parut mai putin chinuitoare, ci i-a umplut de teama.
Asa se explica faptul ca in fiecare epoca si in regiuni diferite , oamenii de la poalele fiecarui varf de munte au tesut in jurul lui fel de fel de legende, care s-au transmis din generatie in generatie.
Cele mai multe din aceste legende atribuie originea piscurilor inalte ale muntilor unor forte supranaturale si in special zeilor, care le-ar fi creat cu scopul de a-si fixa acolo resedinta.
Grecii antici si varful Olimp
Astfel grecii antici erau convinsi ca pe varful Olimp se afla resedinta tuturor zeilor lor. Cand Olimpul era acoperit de nori, credeau ca zeii sunt suparati; de aceea multa vreme, nu porneau razboaiele decat atunci cand varful muntelui era insorit, ceea ce era pentru ei un semn ca zeii le sunt favorabili.
Multe superstitii mai staruie si astazi in mintile unor oameni.Astfel, in anul 1953, cand alpinistii Tensing si Ed Hillary coborau de pe varful Ciomolungma, pe care-l cucerisera, la poalele muntelui au fost intampinati de un calugar lama care i-a intrebat daca, atunci cand au ajuns in varful muntelui i-au intalnit si pe zei.Cei doi alpinisti au incercat sa-i explice ca pe varful muntelui nu locuieste nici un zeu si ca acolo este numai piatra,zapada si gheata.In credinta lui neclintita, calugarul a raspuns : ,,Atunci n-ati ajuns pana in varf!”.
De-a lungul secolelor, multi oameni si-au pastrat neschimbata credinta ca zeilor le place sa locuiasca pe varful muntilor.
Muntele sfant al japonezilor
Si astazi, varful vulcanic Fuji, care se afla nu departe de orasul Tokio, este considerat muntele sfant al japonezilor; el este muntele cel mai iubit de populatia acestei tari.Drumul care serpuieste spre craterul sau e cuprins de sanctuare si temple, iar pe timp frumos, cand zapada dispare, numerosi credinciosi merg in pelerinaj spre piscul sau.
In Japonia mai sunt si alti munti considerati drepti ”sfinti”, pe care femeile credincioase nu au voie sa le urce. Potrivit normelor religioase, pe acesti munti pot sa urce numai barbati si numai in cazuri bine justificate.
O astfel de situatie se intalneste si in Nepal, unde , din motive religioase, urcarea spre varful muntilor nu se poate face decat cu o autorizatie speciala, care se obtine foarte greu si este destul de costisitoare.
Cei care incalca aceste norme sunt obligati sa plateasca o amenda proportionala cu inaltimea muntelui pe care l-au urcat.
Teama de… munti
Urmarind cauzele care au determinat pe oameni sa nu se avante spre piscurile inalte ale muntilor, fara indoiala ne oprim in primul rand la teama pe care o aveau de a nu deranja duhurile bune sau rele care locuiesc la inaltimi. Nu este mai putin adevarat insa ca in calea lor au stat ploile , furtunile, zapezile si ghetarii, care se intalnesc frecvent pe aceste varfuri, precum si pantele abrupte care constituie greutati chiar si pentru alpinistii profesionisti ai zilelor noastre.
Atunci cand omul din vechime a reusit sa atinga un varf de munte, el a facut eforturile respective , considerand inaltimiile ca un loc de pedeapsa sau de refugiu.
Mitologia greaca leaga de unul dintre varfurile Caucazului legenda lui Prometeu, cel care sfidand zeii aduce oamenilor focul, si drept pedeapsa zeii l-au tintuit pe o stanca, pentru ca vulturul sa-i manance maruntaiele.
Semnificatii ale numelor
Oprindu-ne asupra numelor pe care le poarta o buna din varfurile muntoase, observam ca si acestea sunt strans legate de misticismul de odinioara de la poalele lor.
Astfel Kilimanjaro, inseamna ,,Muntele duhului rau”, Chomo-Uri numele dat Everestului de locuitorii unor regiuni din Tibet, semnifica ,,Zeita varfului de peruzea”, Chomolunga inseamna ,,Zeita mama a pamantului iar la etimologia muntilor Carpati gasim mai multe varinate : in sumeriana KUR-PAT/es/I=”Muntele printului (-ilor)” ,in hittitul KAR/t/-PAT/a/-I/shi/=”Locul, muntele unde este centrul vital (inima) si mana (protectia) Domnului”.
Cu toata aceasta abundenta de superstitii si credinte religioase ce roiau in jurul varfurilor celor mai inalte ale muntilor, oamenii , chiar inainte de a se fi descatusat complet de spaima duhurilor rele cu care religia populase masivele muntoase, au inceput treptat sa caute in mod stiintific adevarul despre inaltimi. Fireste, drumul acesta nu a fost usor.
Autor: Lethal Poison
